Miez

Orice ai sperat se năruie într-o singură secundă. Spuf! Și moare ca și când n-ar fi fost vreodată, te-ai oferit unui om a mia oară, te-ai deschis în fața lui ca în fața celui mai bun prieten, l-ai iubit, l-ai văzut ca pe  un înger atâta timp și dintr-o dată te vezi singur, călcat în picioare, mințit, înjosit, ți-ai fi dat toată viața pentru el, ai fi mers până la capătul lumii ca în ziua când zăpada dintr-o iarnă superbă a dispărut nimicită de căldură, nu-i așa că doare?

Te ustură ca fierul încins și îți dai seama că ești o altă vacă însemnată de iubirea lui, ai fost trădată de cârjele care te ajutau să mergi, de părinții care ți-au dat viață, de cei despre care credeai că îți sunt prieteni, ai fost trădat de  cancerul pe care-l aștepți să vină și să-ți curme suferința sufletească, de întunericul speriat de soare, ai fost trădat de tot ce iubeai, ai fost aruncat ca o cârpă la poarta unui cimitir cu speranța că vei muri și vei fi mai aproape de locul tău de veci.

Ai fost părăsit în fiecare secundă a vieții tale mizerabile de toți, te-ai părăsit pe tine, ai cedat să mai lupți pentru tine, viața ta s-a sfârșit în acea zi de primăvară când soarele a fost mai cald ca niciodată și a topit tot ce iubeai tu mai mult.

Te-ai născut într-o zi de iarnă, te-ai născut în zodia ghinionului, sau așa au crezut toți. Ai simțit incertitudinea zilei de mâine din secunda în care cei ce trebuiau să-ți fie îngeri păzitori te-au părăsit, iar tu gângurând cuvinte neînțelese de nimeni ai jurat să fii propriul tău înger și să-ți faci singur alegerile în viață, ai puterea de a alege, tu ești supremul, cel care alege, restul sunt doar aleși. Așa ți-ai făcut norocul, dar ai grijă, cei pe care i-ai ales pot renunța la tine pentru altceva, ce cred ei că e mai bun.

Ți-ai făcut norocul, tu ești Dumnezeul tău, ai creat, ai ales și ai suferit  când cei pe care-i credeai ai tăi au ales altă religie decât a ta și ai fost iar părăsit pentru a mia oară, ai pătimit pentru păcatele altora, ai iubit și ai fost înlăturat, alungat din lumea ta, totul a fost murdărit de mizeria lor.

Au aruncat cu sângele din palmele lor în tine și când te-ai ridicat s-au lipit de tine și asemenea buruienilor care te-au ales ca să sugă toată seva din tine ca mai apoi să rămâi fără vlagă, să rămâi uscat și nefolositor nimănui; fără seva ta, religia ta nu mai ești nimic, dar cu ultima suflare pe patul de moarte mai apuci să zici: “Vă iubesc pentru că m-ați părăsit, pentru că m-ați învățat ce e puterea.”

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out /  Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out /  Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out /  Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out /  Change )

w

Connecting to %s